Existenţa locaşurilor de închinăciune se confundă cu însăşi întemeierea satului Ghigoieşti, care înaintea ridicării actualului locaş, se cunosc cu suficiente dovezi, existenţa a încă două vechi altare, a căror vechime se poate bănui cam la începutul secolului al XVIII-lea, iar înainte de această dată biserica exista în mijlocul fostului sat „Ghigoieşti”.
Locul unde a existat acea veche biserică se cunoaşte şi astăzi, căci intemperiile vremii încă n-au descompus cărămida ce alcătuia Sfânta Masă.
Biserica actuală din satul Ghigoieşti, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” este strădania şi jertfa răzeşilor din sat, care în 1902, au început să construiască din piatră şi cărămidă îndrumaţi de un comitet în frunte cu învăţătorul Constantin Grigore Lefter ca preşedinte, preot Ştefan I. Mariş ca paroh, învăţătorul Neculai Lefter, Gheorghe Iordache Lozonschi, Gheorghe Iordache Iftodi, Gheorghe Ştefan Lozonschi şi Gheorghe Ioan Juncu în calitate de casier, monumentala biserică, care s-a sfinţit în ziua de 4 ianuarie 1915 de către Prea Sfinţitul Antim Botoşăneanul.
Biserica este în formă de cruce, având un turn impunător care serveşte şi de clopotniţă. Ea are o lungime de 30 metri şi o lăţime de 7 metri ocupând o suprafaţă de 210 metri2. Are 3 încăperi:
- pridvorul, în care se găsesc scările ce duc spre clopotniţă;
- naosul, care are trei bolţi şi care se lărgeşte în partea dinspre altar, cuprinzând strănile cântăreţilor;
- altarul, care este mare şi impunător şi are Sfânta Masă, cu latura de 1,5 metri.
Meşterii zidari au fost italieni din oraşul Roman şi care au construit şi biserica din satul Bîra (lângă Roman).
Pictura este în stil renascentist, realist şi este executată în tempera de pictorul I.C. Ionescu din Roman în 1913.
Tabloul Sfintei Învieri, Naşterea Domnului, Răstignirea, femeia samarineancă, apoi chipul sfinţilor mucenici şi mucenice, Cina ce de Taină din peretele din spate, precum şi alte portrete îţi inspiră şi astăzi respect şi pioşenie.
Catapeteasma este lungă de 8 metri şi înaltă de 7 metri şi se impune ca o capodoperă a bisericii, prin felul de execuţie, fiind opera lui Iorgu Săpătorul din Roman, în 1913.
Obiecte de valoare istorică nu sunt, deoarece biserica veche aşa cum a fost găsită ea, a fost dată în 1910 enoriaşilor din satul Izvoare, comuna Dumbrava Roşie.
Obiecte de valoare artistică sunt catapeteasma, strana arhierească, două policandre şi o candelă în culori în strana Maicii Domnului.
Prin munca învăţătorului Dumitru N. Mariş, la Arhivele Statului în Bucureşti, s-au descoperit câteva date esenţiale despre sat: la anul 1500 era preot popa Gane, fiul lui Toader Trudescu. După el a urmat fiul său, popa Mihalache. Până la jumătatea secolului al XVII-lea, nu se cunoaşte numele vreunui preot. La 1697 era preot Costache-tatăl şi apoi Constantin-fiul. Au urmat popa Ioan care în 1829 este numit preot la Ghigoieşti de către Mitropolitul Veniamin Costache. Prin 1868 este numit preot Gheorghe Hîrţescu, care păstoreşte până în 1892 şi este înmormântat lângă fosta biserică. După el, a urmat din anul 1892, ginerele său preotul Ştefan Mariş, numit de către Mitropolitul Iosif Nonescu şi hirotonit de către Arhiereul Irimia Dîrţu, ce era originar din satul vecin, Şerbeşti (actualul Ştefan cel Mare).
În anul 1934, preotul Ştefan este pensionat şi vine preot Neculai Lefter, până în 1953.
Urmează părintele Filipescu Pavel, care întreţine biserica, nefiind nevoie de lucrări de renovare. În 1962 s-a executat o lucrare de văruire a pereţilor exteriori, care se înegriseră din cauza intemperiilor.
În anul 1990 s-au efectuat lucrări de restaurare a bisericii şi a fost resfinţită, în ziua de 4 noiembrie a aceluiaşi an, de către un sobor de preoţi în frunte cu preotul protopop Cazan Constantin.
În ziua de 5 decembrie 1997 a fost numit la Ghigoieşti ca paroh părintele Balan Constantin-Codrin.
În anul 2005 parohia Ghigoieşti a primit ca donaţie casa familiei Preot Neculai şi Elena Lefter.
Parohia Ghigoieşti are un efectiv de 232 familii, din care o singură familie de adventişti. Satul este unul agrar şi are ca activităţi suplimentare creşterea animalelor.
Activitatea liturgic-pastorală se desfăşoară în zilele de duminică şi sărbători: Utrenie, Acatist şi Sfânta Liturghie, şi în timpul săptămânii (miercuri şi vineri): Paraclis şi Sfântul Maslu.
Activitatea cultural-misionară se desfăşoară atât în zilele mai sus menţionate (predici şi cateheze), la vizitele pastorale în parohie cât şi la sărbătorile închinate Naşterii şi Învierii Domnului (spectacole oferite de către elevii Şcolii Ghigoieşti). De asemenea s-au construit patru troiţe.
Activitatea social-caritativă este efectuată în cadrul parohiei, prin ajutorarea unor familii sărace, prin colecte financiare şi materiale, prin oferirea de ajutoare persoanelor internate în azilele de bătrâni şi persoane cu handicap din Bozieni şi Războieni.
